Dragos Sorin Nicula

Iubirea-mi cui o las?

Sonetul 66

William Shakespeare

Ma uit scarbit la tot, si-as vrea sa mor,

Decat sa-l vad slavit pe ticalos,

Iar pe sarman de rasul tuturor,

Sa-l vad tagaduit pe credincios,

Pe vrednicul de cinste oropsit,

Si pe femei batjocorite crunt,

Pe cel far’ de prihana pedepsit,

Si pe viteaz rapus de cel marunt,

Si artele sub pintenul despot.

Si adevarul, “vorba de netot”,

Si strambul poruncindu-le la drepti.

Ma uit scarbit la tot, si bun ramas !

Dar daca mor, iubirea-mi cui o las ?

Traducere de Mihnea Gheorghiu.

Sonnets

foto: The Telegraph

 

Lehămetit de tot, aş vrea să mor:

Să nu mai văd netrebnici îmbuibaţi,

Pe cei cinstiţi, în cerşetori schimbaţi,

Credinţa, marfă ieftină-n obor,

Fecioara pură – scoasă la mezat,

Onoarea – aur fals, înşelător,

Cel drept, de forţa strîmbă-nfrînt uşor

Desăvîrşirea luată drept păcat,

Frumosul – zugrumat de-un zbir mîrşav,

Cuminţii – bănuiţi de nebunie,

Curatul adevăr – numit prostie,

Şi Binele – dat Răului ca sclav…

De toate scap, de fac ultimul pas,

Dar, dacă mor – iubirea-mi cui o las?

Traducere de George Pruteanu



Comments

comments

Powered by Facebook Comments

Leave a Reply!

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.