Dragos Sorin Nicula

Preşedintele, Regele şi reacțiile de după

 

Aveți memorie scurtă, dragilor, şi nu ştiți să vă manifestați!

 

Iesirea mizerabila, dar deloc intamplatoare pe care Traian Basescu a avut-o la adresa Casei Regale a Romaniei, a starnit valuri de reactii pe internet, de la tot felul de oameni. E dreptul fiecaruia sa isi exprime liber opiniile cu privire la orice si la oricine, numai ca unii dintre cei care astazi sunt atat de vocali si pasionati, daca ar avea un gram de bun simt, ar alege sa taca, pentru ca le-ar sta infinit mai bine asa. Lasati-i pe cei care sunt curati sa fie cei care se indigneaza de atacurile oribile ale lui Basescu, sunt destui in aceasta postura; aceia care l-ati votat cel putin o data in viata pe Traian Basescu, abtineti-va pentru ca, altfel, frizati ridicolul prin incruntarea si revolta voastra de mucava.


Ati uitat, dragi si falnici aparatori ai regalitatii, de momentele in care ati contribuit, direct sau indirect, intr-o mai mai mare sau mai mica masura, la ridicarea acestui personaj insalubru, pe care astazi, pe buna dreptate, in infierati ? Voi, prin ignoranta voastra, l-ati pus pe Basescu in postura de a murdari blazonul monarhiei romane, voi i-ati dat aceasta sansa, l-ati ajutat sa capete pe nedrept un statut nemeritat si o functie de la inaltimea careia sa va faca de rusine si sa va determine sa simtiti nevoia de a va cere scuze in numele mitocanului.


Voi, stimabililor, ati ales sa va reprezinte un astfel de om, facandu-l mai intai primarul Bucurestilor, apoi presedintele Romaniei, pe  un om care nu are niciun atribut care sa-l recomande pentru aceste demnitati ale statului roman. Ati ridicat pe un soclu un om de o calitate umana si profesionala execrabila, iar acum va minunati ca el scuipa in cap pe toata lumea care trece pe langa el; nu va mirati! Ati hranit, constient sau nu – mai putin conteaza de-acum -, un monstru; acum monstrul a crescut mare si va rasplateste insutit pentru fapta voastra buna, punandu-va in posura jenanta de a recunoaste indirect ca ati fost niste dobitoci. Ati cautionat un ins care astazi se comporta asa cum ati vazut cu totii, l-ati imputernicit si valitdat in ochii maselor usor manipulabile, iar acum sunteti in situatia de a va cere iertare; eu nu sunt, ma scuzati.


Eu nu-mi voi cere scuze pentru mojicia si nesimtirea unui om pentru educatia si cariera caruia nu sunt responsabil in niciun fel, pentru ca am incetat de prea multa vreme sa-l mai consider presedintele Romaniei; cine a simtit nevoia sa o faca – destui – , e problema lui, sunt sigur ca are motive intemeiate sau a facut-o din respect pentru un om, un crez, o institutie, pentru buna crestere care-i caracterizeaza. Atentie, insa, ca acest mod de raportare la situatia asta nedorita, poate fi unul cu doua taisuri.  Cerandu-ne noi iertare pentru gesturi incalificabile ale unui politician, inseamna sa recunoastem autoritatea lui asupra noastra, sa admitem ca acesta este omul care ne reprezinta, sa ne asumam greselile si vinovatiile lui, ori eu cred ca nu ar trebui sa mai facem asta!


Am vazut afimatia “mi-e rusine”! Sunt dispus sa o inteleg si sa fiu de acord cu ea , strict la nivel uman; in cazul de fata insa, luarile de pozitie si manifestarea unei atitudini transant impotriva discursului prezidential, trebuia sa depaseasca nivelul personal de afectiune, daca se doreste cu adevarat sa fie auzit strigatul de revolta la adresa acestui mod insalubru de a face politica, pe care-l promoveaza si-l aplica actualul presedinte.


Respectul pentru monarh sau pentru calitatea unui om se poate manifesta in diverse moduri, si fiecare e liber sa-l aleaga pe acela pe care-l considera potrivit cu felul sau de a fi, dar personalitatea Regelui se apara cel mai eficient nu din genunchi, se apara fiind demn, manifestandu-te demn. Nu putem sterge o jignire cerandu-ne iertare, n-o mai putem sterge niciodata, nicicum, orice am face si , atentie, uneori nici nu este treaba noastra sa o facem; odata ce ea a fost adusa, ramane; orice am spune ulterior, n-o vom putea acoperi.


Manifestandu-ne insa cu mandrie si demnitate, noi toti, fiecare individ in parte, vom arata care este de fapt statutul unei Case Regale, care este inaltimea si onoarea simbolurilor regalilatii, care este reputatia ei, cat respect impune ea tuturor, pretutindeni, care a fost contributia ei la ridicarea Romaniei din noroiul etern al ulitelor noastre,  care e rolul existenta ei in istoria si fiinta acestei natii.


Gloria Coroanei care sta deasupra stemei regale a Romaniei vorbeste despre acele vremuri – singurele, de altfel –  cand intre numele Romaniei si “demnitate” se putea pune fara nicio sovaire semnul egal -, nu traieste din scuze si iertari sporadice pe internet, din postari pe bloguri si pe retele de socializare, ci din traditia si valorile sale, apoi din simpatia si modul in care oamenii reusesc sa se identifice cu acele valori si sa se regaseasca in ele, din atasamentul si increderea pe care cetatenii si-o manifesta public fata de monarh, din spiritul si respectul pe care-l degaja regele printre oamenii obisnuiti.


Unde ati fost domnilor si doamnelor jurnalsisti, postaci de ocazie si aparatori ai monarhiei, nu mai departe de ziua de 10 Mai ? Unde?! Stiu, erati un pic ocupati… Nu v-am vazut la fel de zgomotosi prin online atunci, ca de offline nici nu se mai pune problema!


Daca vroiati sa va ratati atasamentul si respectul fata de Rege, de ce nu v-ati aratat bucuria, de ce nu ati sarbatorit, de ce nu ati facut un eveniment din aceasta zi de 10 Mai,  si tot ce sunteti in stare, este sa va cereti acum scuze pentru vorbele jignitoare ale unui oarecare ? Pai, domnilor, daca asta este tot ce puteti sa faceti, ieratati-ma ca v-o spun – cu riscul asumat de a-mi lua eu de la voi injuraturi care ma vor lasa rece- , scuzele voastre, tanguielile voastre lacrimogene, iertarile voastre de ocazie, nu valoreaza absolut nimic; nimic! ramane doar un gest razlet, o reactie izolata , o picatura de cristal intr-o galeata cu laturi.


Nu va mai smiorcaiti, nu mai deplangeti gestul, nu-l plangeti pe rege ca a fost jignit de un nimeni; taxati dur, pentru ca merita, gestul incalificabil, dar fiti demni in timp ce o faceti, nu spasiti, nu simtindu-va voi vinovati cand nu e cazul, ci simtindu-va mandri ca aveti ce apara, ca inca exista simboluri la care va raportati si care mai trezesc in voi sentimentul de revolta fata de nedreptatile pe care le traim azi.

 

Generatiile care cunosc istoria, care nu sunt ignorante si care nu se vor lasa manipulate de afirmatiile lui Traian Basescu, va dau o veste, in caz ca nu va dati seama, sunt alcatuite din prea putini oameni, inspaimantator de putini! De aceea, Traian Basescu joaca niste carti mari si le joaca bine, incercand sa speculeze niste sentimente anti-monarhice bine inradacinate; declaratia sa nu e intamplatoare si, mai grav, in contextul actual, are mari sanse sa-si atinga scopurile.


Noua, cei care mai respiram, nu trebuie sa ne fie rusine – asa cum gresit afirma cineva, si vad ca nimeni nu-i atrage atentia, luati de valul siropului prea putin justificat din text – , generatiile tinere nu au de ce sa fie rusinate; ocupati sa ne fe rusine de marsaviile celorlalti, uitam sau nu mai avem timp sa aratam noi adevarul  sau sa le vorbim, celor care nu stiu, despre acest adevar!


Nu va cereti scuze, nu va fie rusine, asadar pentru cele intamplate;  eu sunt mandru ca pot sa vorbesc despre un om si ceea ce reprezinta el, convins ca el va primi cu demnitate atacul nedrept si va reactiona cu fermitate, transant, tinand capul sus; tind sa cred ca el s-ar bucura mai mult sa vada ca voi faceti la fel si ca ar pune mai mare pret pe bucuria voastra sincera,  arata lumii in fiecare an pe 10 Mai, decat pe scuzele care nu rezolva niciodata nimic.


Daca vreti sa nu fiti penibili cu totii, criticati ceea ce este de criticat, fara ezitare, ori de cate ori este nevoie, respectati oamenii care merita respectul vostru si acele lucruri care merita sa fie respectate, faceti din 10 Mai o zi de sarbatoare, la fel cum este 1 Decembrie, si onorati aceste sarbatori cum se cuvine!


Ridicati capul din varful degetelor si aveti grija sa nu va (mai )puneti destinele in mainile unor oameni fara Dumnezeu!


Comments

comments

Powered by Facebook Comments

5 thoughts on “Preşedintele, Regele şi reacțiile de după

  1. Teo Negura

    Doar sub regii ei, România s-a putut compara ca solemnitate, decenţă şi civilizaţie, ca naţiune şi nu ca ţară, cu orice stat european… nu sub preşedinţii de ieri şi în niciun caz sub surogatul de astăzi…
    Felicitari pentru post!

  2. Andrei Butaru

    Sentimentele monarhice ale romanilor sunt comparabile cu cele ale pustilor care au senzatia ca au cunoscut femeia daca au citit mai mult de un numar din Playboy. Nu intentionez sa intru intr-o polemica pe tema asta si nicidecum sa il scuz/acuz pe Basescu . Omul a facut o declaratie politica, tipica pentru modul sau grobian de a transa lucrurile si numai naivii se imbata cu apa rece aparandu-l sau dimpotriva tipand ca ”vai ce a facut chiorul nemernic”…interesant scris oricum…felicitari pentru ca iti asumi o pozitie.

Leave a Reply!

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.